Joaca de-a teatrul
In lunile ianuarie-iunie ale anului 2017 am derulat prima parte a proiectului Joaca de-a teatrul. Proiectul a constat în organizarea săptămânală de ateliere de dezvoltare personală și terapie prin teatru pentru elevi de clasa a IV-a de la Școala Specială pentru Deficienți de Vedere Austrului din București.
Cursurile au fost susținute de Asistent Universitar Voicu Laura Alexandra, de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Pentru întâlnirea săptămânală s-au stabilit exerciții cu grad diferit de dificultate, în strânsă legătură cu modul lor de raportare la curs/grup/sarcini.
Cursurile dedicate copiilor au avut ca scop central dezvoltarea capacitații de a comunica, a empatiei și a lucrului în echipă, cat si dezvoltarea creativității. Dintre exercițiile propuse enumerăm:
– Exerciții de construire a unei povești în grup, exerciții de construire a unei povești individuale care poate fi adevărată sau inventată, exerciții de dicție, exerciții de ascultare, atenție, concentrare și memorie, exerciții de ritm și exerciții de mișcare pentru conștientizare corporală.
Joaca de-a Teatrul a continuat și în primăvara anului următor pentru a ne asigura ca copiii ajung la un nivel de dezvoltare psiho-socială echivalent cu al copiilor văzători de aceeași vârstă. Rezultatele obținute în prima fază de proiect au fost mulțumitoare dar a fost nevoie de a lucra pe termen lung cu copii pentru a recupera întreg decalajul socio-emoțional acumulat. Cursurile s-au desfășurat săptămânal, în fiecare miercuri, în perioada ianuarie-iunie 2019, cu excepția vacanțelor școlare, în laboratorul multisenzorial al școlii.
Cursurile au fost susținute de Stîngă Dana, absolventă a Universității Dunărea de Jos, Facultatea de Teatru și actriță la teatrul Tudor Vianu, Giurgiu.
Cursurile dedicate copiilor au avut ca scop central dezvoltarea capacitații de a comunica, a empatiei și a lucrului în echipă, cât și dezvoltarea creativității. Dintre exercițiile propuse enumerăm:
– Exerciții de imaginație. Acestea au avut ca scop descoperirea și explorarea conflictelor interioare. Prin aceste exerciții, copiii îndrumați de profesorul de actorie au reușit să își răspundă singuri la întrebări („de ce nimeni nu vorbește cu mine”, „ce înseamnă un prieten adevărat”, „de ce s-a supărat pe mine colegul meu”, „ce aș putea să fac să mă integrez în grup”). Apelând tot la imaginație am reușit să descoperim anumite frustrări („nu sunt frumoasă/frumos, „nu contează ce spun”, „nu mă simt iubit”) și să le rezolvăm. Copiilor li se dădea o situație, de exemplu: două prietene care s-au certat. S-au întâlnit la magazinul de înghețată și au început să vorbească. Dialogul era construit de copii. Profesoara de actorie venea cu întrebări ajutătoare pentru a descoperi cauza conflictului, apoi copiii erau rugați să creeze un dialog prin care conflictul să fie rezolvat;
– Exerciții de ascultare, atenție, concentrare și memorie. Copiii au fost rugați să își aleagă un personaj preferat din cărți, desene animate sau filme. La ateliere au vorbit despre opțiunea lor, explicând alegerea. Aceasta a ajutat profesorul de teatru să înțeleagă la nivel emoțional cauza alegerii și, prin ea, nevoile de moment ale copilului. Pasul următor a fost realizarea unor dialoguri între personaje (Elsa se întâlnește cu Harry Potter în pădurea fermecată). Profesoara le dădea punctul de criză în care se aflau personajele iar copiii trebuiau să rezolve conflictul (Elsa și-a pierdut puterile magice iar Harry nu mai poate face vrăji). De la două personaje s-a trecut treptat la trei, patru, până la opt personaje. În momentul în care toți erau implicați în exercițiu, vorbeau pe rând, memorau ce au spus ceilalți, erau atenți la poziționarea unul față de celălalt pentru ca scena propusă să fie coerentă;
– Exerciții de ritm. În timp ce doi colegi erau implicați într-o scenă, celor de pe margine li se cerea ajutorul pentru a compune atmosfera în care se aflau cei doi. Fie băteau din degete simulând ploaia, foloseau onomatopee pentru a sugera atmosfera unui parc cu păsări, o ușă care se trântește sau un zgomot puternic care să le distragă atenția celor două personaje. La nivel de ritm am lucrat transformându-i în orchestra din spatele scenei.
– Exerciții de mișcare pentru conștientizare corporală care duc la adoptarea de posturi și atitudini corporale necesare în viața de zi cu zi.
Rămâne una din scopurile Asociației Tandem acela de a pune bazele unui centru de terapie prin arte performative dedicat persoanelor cu dizabilități.
Tot printre rezultate putem menționa și faptul că acum există 8 profesori de dans specializați în lucrul cu persoanele nevăzătoare și dorim să semnăm un parteneriat cu Ministerul Învățământului pentru crearea unei baze de profesori de dans care să poată fi angajați în cadrul școlilor pentru deficienți de vedere.
Proiectul Joaca de-a teatrul
